1. Obținerea unui drept fundamental: indexarea veniturilor salariale cu inflația

Greva de avertisment a fost efectul refuzului Guvernului României de a acorda angajaților din sănătate o majorare a veniturilor salariale suficientă pentru a asigura cel puțin indexarea acestora cu inflația.

Datele statistice indică suferința angajaților din sănătate din ultimii doi ani:

- inflația a fost aproape 25% în perioada 1 ianuarie 2022 - 1 februarie 2024;

- dacă din valoarea inflației scădem majorările salariale din această perioadă, (incluzând 1 ianuarie 2024) de 6,25%, atunci devine evident faptul că puterea de cumpărare a angajaților din sănătate a scăzut până acum cu 18,35%.

- Creșterea cu 15% în medie doar a salariilor de bază în următoarele luni înseamnă o creștere cu cel mult 10% a veniturilor salariale. În consecință, la momentul final al creșterii salariilor de bază angajații din sănătate vor avea o scădere salariilor reale (a puterii de cumpărare a veniturilor salariale) cu cel puțin 10%.

- acestei scăderi i se va adăuga evoluția inflației din perioada următoare (4,7% până la sfârșitul anului 2024 pe prognoza BNR), care va determina la nivelul anului 2024 o scădere a veniturilor salariale reale de 12,4%.

Absența indexării veniturilor salariale cu inflația are două consecințe grave:

• Scăderea continuă a puterii de cumpărare a veniturilor salariale pentru toți angajații.
• Intrarea în zona sărăciei salariale a unei bune părți din angajați.

Greva de avertisment este consecința indiferenței guvernanților, care sărăcește continuu angajații din sănătate, pe mulți dintre ei conducându-i deja în zona sărăciei salariale.

Am fost în grevă de avertisment deoarece Guvernul anunță angajații din sănătate că le vor crește salariile, când de fapt veniturile salariale reale scad pentru cea mai mare parte a angajaților.

2. Am ajuns la greva de avertisment deoarece OUG nr. 19/2024 nu asigură indexarea veniturilor salariale, este inechitabilă și încalcă drepturi salariale fundamentale

Aceasta este o Ordonanță a inechităților și relei credințe a guvernanților deoarece:

• Prevede un nivel de finanțare sub cel necesar pentru asigura o creștere semnificativă a salariilor reale. Astfel, în momentul acordării nivelului maxim al creșterii salariilor de bază (iunie 2024) OUG-ul va asigura o creștere veniturilor medii salariale, cu 13,9% pentru anul 2024, în condițiile în care inflația a atins deja cca. 25%, urmând să ajungă în iunie 2024 la cca. 28%.
• Construcția actului normativ amplifică o serie de inechități salariale anterioare, generând totodată și unele noi.
• Încalcă în mod grav prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de sector sănătate (CCMS) în privința modului de construcție a noii legi a salarizării. Modelul de creștere a salariilor de bază încalcă prevederile proiectul noii legi a salarizării și principiile stabilite în contractul colectiv de muncă. Adică noua lege a salarizării, atunci când va fi finalizată, va genera pierderea unei serii întregi de drepturi salariale, deja vizibilă în OUG.

Ordonanța privind creșterea salariilor de bază generează:

• O creștere a veniturilor salariale sub nivelul inflației. OUG-ul nu reușește să determine o creștere a veniturilor salariale care să ajungă din urmă inflația. Salariile reale (puterea de cumpărare a salariilor) vor fi în iunie 2024 cu cca. 10% (în medie) mai mici decât în urmă cu doi ani.
• O creștere a veniturilor salariale distribuită în mod inechitabil. Inechitatea privește atât raportul dintre alte drepturi salariale și salariile de bază cât și distribuția creșterii salariilor de bază.

OUG de creștere a salariilor de bază nu ține cont de specificul sectorului sanitar deoarece:

• Nu ia în considerare necesitatea creșterii recompensei pentru riscuri și eforturi suplimentare
• Continuă scăderea ponderii acestei recompense în raport cu salariile de bază.
• Distruge ierarhiile salariale existente între diferitele specializări și locuri de muncă.

3. Greva de avertisment s-a desfășurat împotriva intenției Guvernului de diminuare continuă a recompensei angajaților pentru participarea la asigurarea continuității serviciilor medicale și desfășurarea activității în diferite condiții de muncă.

Cca. 80% din angajații din sănătate lucrează în ture, în zilele libere/de sărbători legale, în gărzi și în diferite condiții de muncă.

Nivelul recompenselor pentru asumarea costurilor și riscurilor specifice la 1 iunie 2024 va fi următorul:

• Sporul de tură va ajunge la 7,4% din salariul de bază, în loc de 15%, cât prevede legea salarizării și contractul colectiv de muncă.
• Sporul pentru lucrul în zilele libere/de sărbători legale va ajunge la cca. 52%, în loc de 100%, cât prevede legea salarizării și contractul colectiv de muncă.
• Pentru cea mai mare parte a angajaților procentul sporului pentru condițiile de muncă din salariul de bază va fi situat sub nivelul minim prevăzut de lege. Nici un angajat nu mai are/nu mai poate avea procentul sporului la nivelul maxim.

La 1 ianuarie 2018 salariile de bază reprezentau cca. 55% din totalul cheltuielilor salariale iar drepturile salariale aferente lucrului în ture, în zilele libere/de sărbători legale, în gărzi și în diferite condiții de muncă reprezentau 45% din totalul cheltuielilor salariale.

La 1 iunie 2024 salariile de bază vor reprezenta cca. 70% din totalul cheltuielilor salariale iar drepturile salariale aferente lucrului în ture, în zilele libere/de sărbători legale în gărzi și în diferite condiții de muncă vor reprezenta cca. 30% din totalul cheltuielilor salariale.

Cum s-a ajuns la această situație?!

Din cauză că plata pentru lucrul în ture, în zilele libere/de sărbători legale în gărzi și în diferite condiții de muncă a rămas ca sume la nivelul anului 2018.

Altfel spus, deoarece la ora actuală nici un angajat din sănătate nu mai are nici un spor raportat la salariul de bază în plată, așa cum prevede legea salarizării. Pierderea acestor drepturi riscă să fie una definitivă.

Una dintre consecințele acestui politici o constituie accentuarea tendinței angajaților de a nu mai lucra în ture/gărzi, în zile libere/de sărbători legale și de a nu mai asuma riscurile specifice diferitelor condiții de muncă.

În curând foarte puțini dintre angajați vor mai dori să asigure permanența.

Destul de curând foarte puțin dintre profesioniștii din sănătate vor dori să mai lucreze în condiții deosebit de periculoase de muncă.

Deja mulți dintre medici renunță la a mai lucra în gărzile suplimentare CIM-ului de bază, numărul acestora fiind în continuă creștere.

Măsurile adoptate de și, mai ales, cele refuzate Guvernul României amenință acum viitorul sistemului sanitar. În următoarele luni vor fi vizibile deja consecințele acestora. Unele deja pot fi constatate, fiind ascunse publicului din motive electorale.

Impactul acestei lipse de înțelegere și pricepere a guvernanților îl suferă atât angajații cât și pacienții.

1. Indexarea veniturilor salariale cu inflația

Se poate face asta? Nu doar că se poate, ci trebuie făcut inclusiv din punct de vedere legal.

Există deja un mecanism legal de indexare a veniturilor salariale cu inflația, el fiind prevăzut și în actuala lege a salarizării: raportarea coeficienților de ierarhizare la salariul minim pe economie și raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază în plată. Doar că guvernanții amână continuu aplicarea lui.

2. Calculul salariilor de bază prin raportarea coeficientului de ierarhizare la salariul minim pe economie brut pe țară garantat în plată. Asta înseamnă creșterea salariilor de bază ale tuturor angajaților din sănătate cu 32%.
3. Raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază în plată pentru toate categoriile de angajați și plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază.
4. Calcularea indemnizației de hrană prin raportare la salariului minim pe economie.
5. Adoptarea proiectului de lege a salarizării (partea pentru sănătate) negociat cu Ministerul Sănătății (în forma stabilită cu partenerii sociali), cu respectarea principiilor prevăzute în anexa nr. 13 la CCMS.
6. Eliminarea inechităților salariale

Inechitățile salariale afectează majoritatea angajaților din sănătate, ele fiind continuate și amplificate de OUG nr. 19/2024. Existența lor poate fi constatată prin:

Prin raportare la diferitele sectoare de activitate.

Câteva exemple:

• În sistemul bugetar există o singură activitate ce are salariul de bază la nivelul anului 2018: gărzile suplimentare ale medicilor. O astfel de situație nu mai poate fi întâlnită în nici un sector. Soluția solicitată de noi o constituie plata gărzilor suplimentare cu tariful orar la normei de bază.
• Unii dintre angajații care muncesc suplimentar (exemplul gărzile medicilor), care asumă sacrificiile personale necesare asigurării continuității prin lucrul în ture și în zilele libere legale și care asumă riscurile desfășurării activității în condiții deosebit de periculoase de muncă, făcând toate acestea în interesul public, sunt sancționați prin pierderea indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță. Solicităm exceptarea veniturilor corespunzătoare acestor tipuri de activități de la plafonul specific limitării acordării indemnizației de hrană și voucherelor de vacanță.
• Specialiștilor din sănătate le este refuzată acordarea sporului de doctorat. Solicităm eliminarea prevederilor legale care generează această pierdere.

Compararea drepturilor salariale ale diferitelor categorii profesionale.

Guvernul și-a asumat angajamentul de construcție a unei noi legi a salarizării. Noi am construit deja un model al acestei legi pentru sectorul sanitar. Principiile de reașezare etică a veniturilor salariale ce corespund acestui model sunt prevăzute în Anexa nr. 13 a Contractului colectiv de muncă la nivel de sănătate (CCMS).

Prin OUG nr. 19/2024 Guvernul a încălcat acest drept negociat al angajaților din sănătate. Noi cerem corectarea de urgență a acestei situații prin aplicarea proiectului legii salarizării pentru orice creștere salarială.

7. Respectarea dreptului la negociere colectivă și stabilirea drepturilor salariale prin negociere colectivă în cazul în care acestea sunt stabilite de legi între limite minime și maxime.
8. Acordarea drepturilor integrale fără discriminări pe categorii profesionale, condiții de muncă sau categorii de venit.
9. Negocierea și înregistrarea anexelor prevăzute în Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate, respectiv:

a) Anexe prevăzute a fi finalizate în termen de 3 luni de la înregistrare:

• Stabilirea formei finale a proiectului legii salarizării, în acord cu cele prevăzute la Anexa nr. 13 și aplicarea acestor prevederi.
• Procedura privind stabilirea drepturilor salariale prevăzute de lege între un nivel minim și unul maxim. Aceasta va fi aplicată cel puțin modalității de stabilire a sporurilor.
• Procedura privind organizarea şi efectuarea gărzilor în afara programului normal de lucru
• Elaborarea modelului contractul individual de muncă cu timp parțial pentru desfășurarea gărzilor
• Procedură de conciliere amiabilă a conflictelor individuale de muncă. Aceasta va include și introducerea conciliatorilor specializați în conflictele individuale de muncă din sănătate, ca parte a acțiunilor pentru creșterea calității vieții profesionale a angajaților din sănătate.
• Procedura privind regulile de utilizare a semnăturii electronice în sectorul public de sănătate.
• Procedura privind obligațiile de informare și stabilirea prevederilor specifice raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă
• Procedura stabilirii turelor/repartizării salariaților pe ture.
• Anexa privind lista de servicii medicale, tratament şi medicaţie în regim gratuit de care beneficiază personalul din sistemul sanitar.

b) Anexe prevăzute a fi finalizate în termen de 6 luni de la înregistrare, respectiv:

• Metodologia privind constituirea procedurii auditului timpului de muncă.
• Procedura evaluării prealabile, incluzând criteriile de evaluare.
• Planul de acțiuni privind instituirea unui Sistem Sectorial de Monitorizare a Bolilor Profesionale din Sănătate.
• Procedura de acordare a concediului de odihnă anual plătit pentru fiecare contract individual de muncă, proporţional cu timpul lucrat.
• Procedura de constituire a Parteneriatului pentru coordonarea formării profesionale continue şi Comitetul Sectorial Sănătate.
• Procedura pentru Implementarea Echivalării Competenţelor Asistentelor Medicale Absolvente de Postliceală.
• Metodologia de Organizare a Mentoratului, Adaptării şi Practicii Profesionale.
• Metodologia privind elaborarea planului sectorial de formare şi planurilor de formare la nivelul unităţilor
• Înfiinţarea Comitetului Sectorial Sănătate.
• Procedura de informare şi consultare.